Oscilez, daca sa incadrez articolu' asta la "nostalgie" sau la "frustrare"... Probabil, cine are ochi de citit, pana la final, va sti unde sa-l incadreze.
Acu' doi ani, deschideam Photoshop-u' si, intr-un acces de revelatie divina editorial-fotografica (nici eu nu cred ce spun) am reusit sa pun un text pe-o imagine de Craciun. Mi-a iesit la final poza asta:
Nu-i mare branza... dar poate ca e. Eh, s-a mai dus un an, a mai venit un Craciun, lumea s-a tampit si mai mult. Lumea nu mai stie sa sarbatoreasca la fel cum o facea acum 15 ani. Si-i pacat, pentru ca n-au trecut decat cativa ani. Ma gandesc nostalgic la iernile geroase petrecute la tara, la Mihailesti, cand plecam cu colindu', ieseam la sanius, la o partida de hockey pe garla inghetata sau cine-stie-ce mai faceam pe atunci. Acum, daca fac un drum pana acolo, pun pariu ca o sa gasesc ulitele goale. Si nu doar la mine la tara, ci peste tot. Chestia asta imi lasa un gust amar. Si-apoi, ma gandesc cu frustrare la faptul ca eu, pentru al nush-catelea an la rand, am parte de niste sarbatori de iarna tare nasoale, ca sa fiu in ton cu noile tendinte in exprimare. Nu prea-mi ies mie treburile asa cum vreau si nu reusesc sa ma regasesc, sa fiu asa cum as dori sa fiu. Reusesc doar sa-mi satisfac cateva dorinte materiale, dar cam atat. Si nu fac decat sa le spun altora ca nu m-ar intelege de le-as explica ce ma roade, ce ma framanta, ce ma face sa fiu cum nu trebuie se fiu. Si tot nu stiu ce sa fie mai concret: nostalgie sau frustrare?
Cert este c-o sa fie o urare de Craciun pentru voi toti, care cititi, care nu cititi, care s'teti de acord cu ce scriu, care nu s'teti de acord cu ce scriu, care ma apreciati, care nu ma agreati... tuturor pe scurt. Si nu fac decat sa va doresc sa aveti parte de-un Craciun asa cum vi-l doriti sa fie. Sa aveti parte de-un sfarsti de an minunat, sa va simtiti bine alaturi de cei dragi voua si sa reusiti sa duceti la bun sfarsit tot ce va propuneti. Cam atat. Restu' de urari de final de an, vor veni intr-un viitor (probabil ultima) articol pe acest blog, asa ca de sfarsit/inceput de an.
Si pentru ca ma cam gandeam ce sa se gaseasca aici la final, ca dedicatie pentru voi, vecina mea draga, Ana, a venit cu ideea perfecta. Iaca, melodie, cu dedicatie pentru voi toti:
Horia Brenciu - Noapte de Craciun
Pana data viitoare, toate cele de bine!
Mai există…
-
… mândria de a fi român? Întreb pe caz general. Adică, tot aud pe foarte
mulţi că vor să plece “afară”, tot aud că e naşpa la noi şi că nu mai avem
ce fura...
Cu 3 zile în urmă


















0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu
Pentru a comenta, scrie-ţi mesajul în căsuţa de mai jos, după care alege identitatea sub care vei publica (de preferat să alegi varianta "Nume/Adresă URL", dacă nu ai cont Blogger), iar apoi click pe "Postaţi un comentariu". Şi cam atât. Succesuri!