Alki, un admirator al artei fine. Si cacat

Io cre'ca e o conspiraţie mondială când e vorba de artă. Să vă explic. Am văzut asta de prin generală, poate chiar de mai devreme. Învăţătoarea mea era de o retardare fenomenală, la fel ca majoritatea profilor pe care i-am avut până prin liceu. Aşa că prin clasa a doua, ne-a adus o bezmetică, de acelaşi calibru cu Maia Morgenstern, care avea impresia că se căca artă şi că arta ţine de foame. Şi noi, la 8 ani trebuia să impletim, să ţesem, să coasem şi să ne distrugem copilăria cu gay-isme de astea. Toată lumea i se adresa cu Kity. Ditamai femeia, ţicnită, matahală, cu apelativ de puţică. Kity. clar că era dusă. Eu o s-o numesc de acum Fascista Pensulei.
Şi Fascista Pensulei era, în caz că n-aţi înţeles încă, destul de şocată. Tind să cred că, dacă avea destulă promovare, ajungea LaDy CaCa a artei. Odată ne-a pus să luăm baloane, să le umflăm, să le dăm cu lac, sclipici, paiete, nasturi, flori uscate, să le agăţăm pe o ramă cu pânză neagră, să le numim sculpturi neo-abstracte şi să admirăm cât e de dobitoacă. Altă dată ne-a zis să luam o ramă de 70 pe 40, să punem pânză neagră pe ea, să i-o dăm să deseneze şi să coasem în relief ce ne-a desenat ea. În rest, când la desen chiar făceam desen, vene...

[ ... ]

Si pentru ca de aici lucrurile devin un pic cam brutale pentru acest blog, si mie imi e lene sa editez si cenzurez, la indemnu' lu' Ade, puteti gasi restul aici:
http://blogulubloo.blogspot.com

1 comentarii:

  1. Adelin Hogea spunea...:

    Cu voia tovarasului Alki, am sa-mi bag nasu' diseara prin articolu' lui, am sa adaptez ce-i de adaptat si-am sa-l public...

Trimiteţi un comentariu

Pentru a comenta, scrie-ţi mesajul în căsuţa de mai jos, după care alege identitatea sub care vei publica (de preferat să alegi varianta "Nume/Adresă URL", dacă nu ai cont Blogger), iar apoi click pe "Postaţi un comentariu". Şi cam atât. Succesuri!

 
.::| Blog-ul unui om © 2008-2011, all rights reserved | Designed by Trucks, in collaboration with MW3, Broadway Tickets. | Modified by Adelin Hogea |::.